Sotiesimama's Blog

Just another WordPress.com weblog

Lumea mare prin ochii mici Noiembrie 4, 2013

Filed under: Proud Mother — sotiesimama @ 2:13 pm
Tags: ,

Probabil mai am 5 min și va suna alarma de „m-am trezit și mi-e foame!” dar am să încerc să resuscitez un blog pe jumătate mort.
Observ și eu, cum au observat și alții, că pe mai toate blogurile de parenting se discută numai treburi serioase. Ce mai citim, ce mai aplicăm, sau cum ne perfecționăm în materie de crescut copii.
Eu n-am nimic de zis în privința asta. Sunt pierdută într-un sistem care m-a contrazis (când credeam că de 5 ani fac bine ce fac), care mă bombardează cu informații și dezinformații și mi-e greu să rămân în picioare. Așa că tac și ascult, că de citit nu mai citesc ( pe tema asta) de mult. Așa că nu vă așteptați de la blogul meu decât la postări superficiale. Crâmpeie de viață așa cum o ducem noi.
Și mi-am amintit zilele astea ceva simpatic, despre cum percep copiii lumea oamenilor mari.

Am fost cu Balaurul în State ( da, alea Unite ale Americii) și a ajuns micul de el, mic și convalescent în NYC.
În prima zi și prima seară a văzut Times Square și, mamă, ce l-au lăsat cu gura căscată reclamele URIAȘE la M&M, double-decker-ele URIAȘE și acoperite în întregime cu reclame ori la Ștrumfii 2 ori la Despicable Me 2 și nu în ultimul rând celebrul Toyz”R”Us.

La un moment dat, după vreo 2 ore, și-a dat seama că intraserăm în magazin noaptea și acuma afară părea zi. Așa i-am explicat despre luminile reclamelor și de ce i se mai zice orașului New York „the city that never sleeps” și i s-a părut GE-NI-AL! „Adică nu tre să mă mai culc în noaptea asta?” Dă-i cu alte explicații…
A doua zi, o zi superbă, parcuri, magazine, zgârie nori. Zgârie nori? Așa, și ce? Statuia Libertății? Așa, și ce? A jucat „rock – paper – scissors” trecând pe lângă ea la dus. La întors a mârâit un pic la ea de la distanță pentru că era F R Â N T!

A mâncat la McDonald’s. Probabil asta încă își amintește că a primit Ștrumf și porția de cartofi era minusculă dar a primit în plus felii de mere ștrumfești…

Și nu pentru că era la modă, ci pentru că era strict necesar ca să facă față cumpăraserăm un căruț, cu 15$, care acasă aveam să-l folosim la Tapesă. Frânt cum era a adormit în căruțul prea mic pentru el ( sau el prea mare pentru căruț) cu o pernuță la cap că depășea spătarul, învelit cu „Thneed”-ul lui pe care îl iubește ( o eșarfă de-a mea H&M), cu ochelari de soare și pălăria pe ochi… și gura căscată.

Și a dormit așa, păi a dormit așa, vreo 4 (patru) ore și ceva… Timp în care noi ne-am plimbat pe „pier 17” către „ground 0” pe jos, am intrat în restaurant să mănânce grupul ( muzică, vorbă, tacâmuri clinc-clanc…) și el tot a dormit buștean, pe onoarea mea. Când am trecut de orice ar mai fi putut fi interesant s-a trezit și el. S-a trezit și cu o voce cârpită de somn, pe un ton ușor deranjat a zis:

„Vai, Doamne, cât am mai mers prin „niuiorcu” ăsta!”

Deci, vă dați seama? A dormit 4 ore superbe în care noi am văzut o grămadă de locuri ( dar prea puține totodată) și lui i s-a părut PRIN SOMN că a mers prea mult.

Iar despre percepția Tapesei ea spune despre bicul ei, care are către 1,90m și 120 de kg că „mic, mic și dăguț”. Și pentru că va face 2 ani luna asta am întrebat-o ce tort vrea, cum vrea să fie. Mi-a spus că vrea să fie… „MIC!” Și după mai multe insistențe, explicații și întrebări am mai stors un „ROZ!” Deci mic și roz va fi! :)

Și tot ca o curiozitate, Tapesa în loc să intre în etapa „de ce?” a intrat în etapa „ce înseamnă?” și „ce scrie?” :)).

Un exemplu. Când ea încă nu era eu și Balaurul ne jucam des de-a Micile Genii eu fiind Rachetă și el Leo sau Quincy. Când era agățat de spatele meu spunea „TAP, TAP, TAP… TAPATAPTAP” iar eu mergeam după ritmul „bătut” de el. De unde s-a împământenit expresia „ia-mă tap-tap”. Când Tapesa era mică, micuță și „dăguță” l-a tot auzit așa. Și imediat ce și-a dat drumul la mers și la vorbă mi-a zis să o iau „TAPE”. Mult timp am crezut că atât a putut ea să zică din cuvântul „brațe”. Recent i-am spus să nu mai zică „tape” și să zică „în brațe”. S-a uitat la mine cu fața de mâță și m-a întrebat: „Ce înseamnă în brațe?”. Cum răspunzi la întrebarea „ce înseamnă în brațe”? Aaaaa, știu…

– În brațe înseamnă „tape”! :)

Și a fost exact ce a vrut să audă.

Balaurul în NY