Sotiesimama's Blog

Just another WordPress.com weblog

Copii, vreți să auziți o poveste? Octombrie 7, 2012

Filed under: Desperate Housewife — sotiesimama @ 8:27 pm
Tags: , , , ,

!ATENȚIE! Urmează o postare lungă și plictisitoare despre cărți pentru copii!

Am început postarea fără titlu și m-am gândit că îl voi scrie la urmă, dar apoi m-a trăsnit. Aș râde zgomotos, că am venoie de un râs bun, dar acum nu e momentul. Balaurul are febră. De fapt, IAR are febră. El face febră tare ușor și de regulă peste 39 și paracetamolul de cele mai multe ori nu ajută cu nimic. Dar, mă rog, nu despre asta vreau să vă povestesc.

Am auzit cu mult timp în urmă un banc. Nu mi-l mai amintesc foarte bine, cu excepția sfârșitului,  dar era cam așa:

O mamă avea un copil foarte obraznic și nu reușea să îl liniștească nicicum. Într-o zi îi bagă în cameră un pick-up, îi pune un disc cu o poveste și încuie ușa disperată ca să poată scăpa de odrasla veșnic obraznică și neobosită. După o vreme vine mai aproape de camera copilului și observă că e liniște. Descuie intrigată și bagă încet capul în cameră. Descoperă cu stupoare că odrasla se dădea în mod repetat cu capul de calorifer în timp ce de la pick-up se auzea, repetitiv: „Copii vreți să auziți o poveste? … Copii vreți să auziți o poveste? … Copii vreți să auziți o poveste? … Copii vreți să auziți o poveste? … Copii vreți să auziți o poveste? … ” Iar copilul aștepta nerăbdător povestea și răspundea: „Da, VREAU!…Da, VREAU!…Da, VREAU!…Da, VREAU!…Da, VREAU!…”

Și acum mi se pare nostim bancul. E greșit! E foarte greșit dar e nostim!

Clar, copiilor le plac poveștile! Poate mai puțin decât desenele animate dar cred că și o poveste frumoasă, citită cum trebuie, dintr-o carte drăguță le poate ține de urât, înveseli sau chiar schimba viața.

Acum 2 luni, când Balaurul a avut ultima dată febră, mi-a cerut să îi citesc multe povești. Cum se simțea rău se băga în pat și eu cu cartea lângă el. Miffy și Winnie de Pluș l-au privit gingaș din cărți până a adormit sau i-a scăzut febra și s-a simțit mai bine. De Miffy nu mă satur nici eu dar de Winnie și prietenii lui uneori…

Mai nou, Balaurul a sesizat că în genericul de seară de la Disney Channel cântă: „O poveste și-un pupic/ Și apoi vom face nani/ A aaa aaa… Disney Junior…”. Poate nu sesiza dar eu fredonez des asta. Mi-e tare drag cântecelul ăla. Sunt o mică fraieră mare, nu?

Și cum spuneam, a venit ziua când să speculeze asta și ca să mai stea un pic treaz mi-a ținut o dezbatere despre ce zic ei cuvânt cu cuvânt în cântecel și cum trebuie să facem și noi așa. Păi n-ar fi păcat să nu facem? Cum aș putea să zic nu la așa ceva? Nici nu mai știu ce-am citit în primele seri. El cerea cărțile cele mai lungi, că să fenteze cât mai mult ora de culcare, dar eu îl ajutam să le aleagă pe alea mai puțin lungi. Am descoperit cărți noi, cumpărate de Mătușa Cioară astă vară. Am citit „Ali Baba și cei 40 de hoți”… bad idea! „Cei 3 purceluși”, iar „Miffy” ( nu dați cu pietre, v-am avertizat încă de la început) dar și câteva cărticele din seria Pixi.

Da. Pixi e o găselniță nouă. 12 cărticele mici cu care o mamă poate umple 12 seri ale micului devorator de povești. Sunt niște cărticele mici, cât să le ții în palmă, dar superbe. Și personajele sunt mici dar adorabile și zglobii și prietenoase. N-ai cum să nu-l iubești pe Pixi! Noi am cumpărat deocamdată 4 cărți din cele 12. Deși costă doar 2,99 lei luăm câte una pe zi de la librărie. Ultima dată ne-a luat Dauria „Pixi întâlnește o nimfă”. Balaurul îi tot zice „umfă” pentru că în vocabularul lui a fost mai întâi cuvântul UMF. Blestemate fie reclamele!

Cărticele vă vor convinge singure, dacă nu am făcut-o eu deja. Dar înainte să vă las cu iamginile trebuie să scriu și despre micul lor minus. Fiind traduse din altă limbă și mici instrucțiunile de pe spate, despre cum să faci ceva, sunt ușor insuficiente pentru un copil sau un părinte nu foarte „jucăuș”.

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Aaaa, și de cava vreme mă bântuie o întrebare. Oare e stupid să cumpăr câte 2 cărți din fiecare? Când vor pleca la casa lor copii mei cum îi vor împărți pe Miffy și pe Pixi? Nu mai bine nu le dau nimic? Le țin eu ca să ademenesc nepoții pe la mine… >:))

Mâine merg să iau o nouă cărticică. Probabil va fi ”Pixi și campionatul din pădure”. Pe „Pixi face picnic în ploaie” o las mai la urmă, că mi-e frică să nu îi dea idei balaurului. Și-așa tre să înceapă ploile. Numai un picnic în ploaie ne-ar lipsi! Și va trebui să mai iau 2 cărți cu „David și puiul de întuneric”, despre care v-am zis în altă postare. Una e pentru David ( din simplul motiv că îl chiamă David și pe el :D) și una e pentru Lu ( o surioară-mai-mare de frățior-mai-mic căria s-ar putea să îi placă, mai ales că e coincidență ca în carte). Am amânat un colet o săptămână ca să găsesc prin librării și „Aventurile unui fir de nisip” dar nu am avut noroc :(.

Vă las din nou cu imaginile, căci știți cum se spune: „O imagine face cât 1000 de cuvinte!”

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Imagine

Deci, ce ziceți, vreți să auziți o poveste?…vreți să auziți o poveste?…vreți să auziți o poveste?…vreți să auziți o poveste?…vreți să auziți o poveste?…

Noapte bună!

p.s. Balaurului i-a mai scăzut febra. Pfiu…

Anunțuri
 

5 Responses to “Copii, vreți să auziți o poveste?”

  1. „Da, vrem! Da, vrem!” :) Foaarte frumos! Mi a placut la nebunie povestea ta despre povesti si abia astept sa punem si noi mana pe Pixie. Si pe puiul de intuneric. Am avea nevoie de o mana de ajutor din partea lui… Pupam Balaurul febricios ca sa se faca bine :-*

  2. […] mai zis ea ce mi-a mai zis și a scos și 6 cărți Pixi. Adică, cred că erau 6 inițial dar, după o zi haotică, mi-au ieșit numai 5 la numărătoare. […]

  3. AndreeaG Says:

    Ha! Ne-am gasit in povestea ta! :D
    Multumi tare mult, Lu apreciaza cartea, vorbim mult despre puiul de Intuneric. S-a gandit sa-i facem culcus in dulapiorul de sub ghiuveta, in buc, restul locurilor am concluzionat ca nu corespund, nu sunt destul de intunecoase :D
    Hai ca-mi rup 5 min-juma’de ora :) sa scriu 3 cuvinte despre carte, tu ai pe mail.
    Thanks again!

    Stiam bancul, e din categoria cu Alinutza sau Purcelul Isteric :)

    O sa-l caut si eu pe Pix, pare foarte interesant, merge pt 3 sau 5 ani? Ma gandesc sa iau si chestii mai usurele, pt Matei, ca prea il bag la categoria mare.

    Cu febra … si Lu e la fel, cum bate vantul dintr-o parte (sau mai corect, ii stranuta/tuseste cineva in nas), cum face febra.
    Dupa ce am indopat-o cu medicamente, mai bine de 1 an, pt ca facea febra mare, destul de usor, si cu ocazia asta am stricat-o pe 10 alte parti, am avut curaj sa vad ce se intampla si fara „3 zile de Nurofen, o doza la 8 ore, si ne mai vedem dupa” (dr), si … minunea a fost ca se repara mult mai repede. Intr-adevar facea febra, mare, mai ales noaptea, ii mai puneam cate un supozitor, si multa hidratare, faringosept, chestii desfundatoare de nas, si in doua zile era ca noua.
    Acum tu sti cel mai bine care e contextul, eu ti-am mai povestit cum a fost la noi si ce am facut, pot doar sa va doresc sanatate, cat de multa, si luciditate in luarea deciziilor!

    • sotiesimama Says:

      Mă bucur că v-a plăcut cartea. Balaurului i-a plăcut mult și de firul de nisip. A fost prima carte în versuri și i s-a părut tare deosebită. El parcă mi-a sorbit cuvintele. Dar într-adevăr are multe cuvinte sau versuri mai greu de înțeles. Mia mi-a făcut febră, moderată, și nu i-am dat nimic decât dragoste și hidratare și a trecut. Deci, da, clar se poate și fără antipiretice sau antibiotice.

  4. sotiesimama Says:

    Andreea și tu scrii tare, tare frumos! Și ai atât de multe idei bune!?! Îmi placi!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s