Sotiesimama's Blog

Just another WordPress.com weblog

NOT MADE IN CHINA ianuarie 23, 2014

Intr-o tara de nimic, in care toate o iau razna am gasit ceva de care sunt mandra: JUCARII ( ADORABILE) MADE IN ROMANIA!

Deci gama de jucarii de lemn de pe Bebeloi e CRIMINALA  mult prea tare… !Si nu stiu daca stiati ca de la ei puteti inchiria jucarii!

Vaca m-a facut sa rad, de 2 ori! O data cand i-am vazut ugerul si a doua oara la descrierea produsului unde scrie „Se asambleaza foarte usor de catre un adult, sub atenta supraveghere a copiilor, cu ajutorul unei chei imbus si a instructiunilor disponibile in pachet.” :))

Apoi eu m-am indragostit de sarbatori de dulceata de ardei iuti din Camara Moldova, nu doar MADE IN ROMANIA ci MADE IN MOLDOVA :D. Atunci nu aveau pe stoc zacusca ca eu sunt o devoratoare de zacusti. Cand se termina zacusca din camara si beciurile mamei, a socrilor si a nanei mele atunci trec la Camara Moldovei si fac prapad!

Deocamdata atat! Ca daca ma pornesc sa va scriu despre carti nu termin pana maine. Cred ca am inceput sa ma refugiez in cartile copiilor/ pentru copii.

 

 

 

Un Brăduț Altfel. Primul meu Giveaway decembrie 2, 2013

Brăduleț, brăduț drăguț

Ninge peste tine

Vino-n casa mea unde-i cald și bine

Pom de Anul Nou te fac

O, ce burie!
Cu bomboane raw te-mbrac

Și globuri bio o mie… :D

Nu vor fi chiar o mie de globuri bio dar am câteva „globulețe” raw, 100% naturale și handmade de dat. Și totul a plecat de la faptul că în perioada asta toată lumea deapănă amintiri pe Facebook, pe bloguri și prin comentarii. Eu recunosc că am o slăbiciune pentru Crăciun și toate amintirile mele mi se par minunate, chiar și cele legate de bradul ornat cu ghirlande de hărtie, nuci, biscuiți/eugenii/ turtă dulce. Când am crescut am visat la un brad ornat numai și numai cu sticluțe de parfum în miniatură, apoi am cochetat cu globurile cu pene care au fost recent în trend. Cert este că mereu mi-au încântat decorațiunile neconvenționale, atipice.

Văzând produsele Prăvăliei în brad s-a produs automat un click. Așa a început să se contureze give-away-ul decorațiuni altfel: două ornamente din sticlă, elegante, aromate și practice; bomboane de pom sănătoase; „globuri” fine pentru răsfățul pielii și un accesoriu pufos și adorabil.

Ornamentele din sticlă sunt ideea și parțial creația mea și sunt de fapt… două păstăi de vanilie, ornate de sărbătoare! Din ele puteți face esență de vanilie homemade, în alcool sau țuică- dacă vă mai rămâne după sărbători :)). Sau puteți face zahăr vanilat după tutoriale de pe net. Iar în fiole puteți pune apă și sclipici și să improvizați două globulețe adorabile.

Bomboanele raw-vegane sunt oferite de Raw.Z Is Me, primul provider de hrană raw vegană din Bacău. Din punctul meu de vedere am fi putut agăța și pizza sau pâinici cu hrișcă în brad, așa frumoase și gustoase sunt.

Cât despre globuri deja v-am zis prea multe pentru că sunt, de fapt, câteva din produsele mele preferate de la Prăvălia de Săpun. Untul a fost turnat în cutiuță mică „pe comandă” :D ca să fie la fel cu celelalte „globulețe” Scutecel și Alifie.

Accesoriul pufos și adorabil este o broșă miaunită de Roxana, creatoarea Miaunicilor. Este purtabilă atât în brad cât și în piept. :D
Pentru mine tricotatul e încă un mister și tocmai de aceea apreciez foarte mult migala acelor mici făpturi cu privire blândă și prietenoasă. Eu nu mă pot hotărî care miaunică sau miaunel mi-e mai drag dintre toți. Ia dați un ochi și un Like ca să știu care v-a plăcut vouă.

Și pentru că tuturor le plac Like-urile fiți și voi generoși în spiritul Sărbătorilor ce vin și dați like paginilor Prăvălia de Săpun, RaZ Is Me și Miaunici care vă vor face brăduțul mai vesel și dați de veste și prietenilor voștri aka Share ;).

În speranța că ne vom distra cu toții citind pentru a participa lăsați un comentariu cu cel mai „altfel” brăduț pe care l-ați văzut.  El poate fi chiar brăduțul nostru :D. Trebuie să postați comentariul cu o adresă de e-mail validă ca să vă putem contacta.

Perioada de desfășurare este 02.12 – 16.12 a.c. Pe 16 voi juriza împreună cu sponsorii și feedback-urile voastre la celelalte comentarii care a fost cel mai „altfel” brăduț descris de voi.

IMG_0042

IMG_0051 - Copy

IMG_0043

IMG_0052

Așa arată bombonele raw „dezbrăcate” de „hainele festive”.

IMG_0054

IMG_0057

Iar aceasta este o păpușică bălăioară din lumea magică a Miaunicilor.

1464881_260122667469276_477855869_n

 

LATER EDIT.

Fiind primul meu giveaway am uitat să menționez că suport taxele de livrare ale premiului prin Poșta Română oriunde în țară.

 

 

Miercurea Fără Cuvinte – Portret de familie noiembrie 27, 2013

IMG_6394

 

Laude întârziate dar bine-meritate noiembrie 26, 2013

De când m-am întors din concediu îmi tot propun să scriu despre niște chestii rămase nescrise. Azi, pentru că m-am „împiedicat” de un material de pe canaulu Totul Despre Mame care m-a determinat să las totul și să scriu. Merită să citiți, că așa cum am mai spus nimic nu e întâmplător și postarea de azi se va lega, cumva, de un giveaway pe care îl pregătesc.

Când Tapesa era mai mică mi-a făcut o reacție alergică la Zinnat în urma căreia a rămas cu niște mici, mici bubițe roșii. Cred că mulți bebeluși le fac și sigur toate mamele le găsesc o pacoste. Au fost momente când în zona scutecelului pielea arăta groaznic, GROAZNIC, și nu mai știam ce să fac, cu ce să o dau să îi treacă. La indicația medicului i-am făcut băi de șezut cu apă și bicarbonat, cu ceai de mușețel… Da, ce-o mai spălam… O lăsam așa mult să „se-nmoaie” în apă că mi-a răcit. Ideea e că, la un moment dar, am observat că roșeața se estompează și bubiețele dispar cu o cremă ordinară de 6 lei. Prin ordinară nu mă refer la obișnuită, ci plină de chimicale de care în mod normal mă feresc ca de bube. E vorba de Crema Petrini de la Farmec. E o cremă ieftină, eficientă de nu-mi venea să cred, dar mie îmi venea să îmi dau palme că o folosesc din cauza ingredientelor. Din păcate pe site nu am văzut lista ingredientelor ca să v-o pot „diseca” dar, credeți-mă, era un cockteil de chimicale rău famate. Imediat ce au dispărut bubițele am trecut pe… pe… loțiunea cu protecție solară de la Prăvălia de Săpun. Care loțiune a fost cu noi în State și a văzut aproape toată coasta de est a Americii. A fost folosită deci ca și loțiune pentru plajă, DUPĂ plajă, ca hidratant pentru cojile groase pe care Balaurul le-a făcut în genunchi și acum o folosesc ca și cremă de funduleț la Tapesă. Și mă gândesc că feedback-ul de la mine a ajutat-o pe Irina de la Prăvălie să facă crema Scutecel.
Dar mai bun și mai bun decât Scutecel știți ce e? Repelantul pentru Insecte! Noi în concediu am avut parte de umiditate și… țânțari. Cum ieșeam din casă ne unși cum ne pricopseam cu ciupituri dar faza tare e că repelantul funcționează DE MI-NU-NE ca și calmant pe ciupituri. Mult mai evident a fost efectul de calmant pe Tapesă. Unde o ciupea ceva făcea „cucui” ca personajele din desene când le cade nicovala în cap. Când nu dădeam cu Repelant se făcea urâtă blânda, Tapesa se scărpina, făcea coajă, rămânea semn. Unde dădeam imediat se retrăgea imediat roșeața și umflătura.

Și ar mai fi ceva de menționat. La primul copil, când Balaurul avea doar 6 luni, am mers la dermato. Nu cerusem eu, m-a trimis pediatra că vezi Doamne copilul are piele atopică.  Doamne ferește de piele atopică cum are băiețelul din materialul făcut de Totul Despre Mame! El avea 2 zone cât monedea de 50 de bani cu piele mai uscată și atât. Dar eram la primul copil și ce știam? Am fugit la farmacie și am cumpărat cremă de la Ducray, scumpă, efecte fâs. 4 ani mai târziu, pentru aceleași probleme am folosit alifia de gălbenele ca mai apoi, datorită feedback-urilor extrem de bune de alte mămici să încerc și eu Untul de corp Basic . O mămică scrisese „Crema Irinei e demențiala.. epiderma mea e wow… multu’ Irina… si ma mai abonez la una.” iar alta a scris despre combnația de Coffee & Fucus și unt că e „DEMENȚIAL!!!! E abraziv, dar în același timp cremos. De mult n-am mai avut așa o experiență plăcută cu un produs cosmetic, completat, bineînțeles, de untul de corp. Mulțumesc Irina”.

Iar acuma e rândul meu să îi mulțumesc Irinei pentru că nu mă mai simt vinovată, ci răsfățată, când îmi cremuiesc copiii.

Și, ca bonus info, eu urmăresc Totul Despre Mame și pe Facebook și pe site dar și pe canalul de youtube.

LATER EDIT Mi-am amintit că am și poze frumoase.

IMG_4145IMG_4147

 

Miercurea ( fără cuvinte) eu citesc noiembrie 20, 2013

IMG_6374

 

I am so HONY! noiembrie 4, 2013

Filed under: Interesante... sau mai putin — sotiesimama @ 5:41 pm
Tags: , ,

Pentru o secundă m-an gândit să strecor asta în postarea de mai devreme dar i-aș fi făcut o mare nedreptate lui Brandon. Brandon Stanton that is!

Pe scurt el e un fotograf care a avut o viziune. La început nici el nu știa ce face. A început Humans of New York ca parte dintr-un proiect mai mare la care visa dar Humans of New York aka HONY a ajuns atât de mare că înfăptuiește minuni și îndeplinește vise.

Iată cel mai recent exemplu de miracol HONY. Un cameraman i-a povestit lui Brandon că avea nevoie de 26.000$ iar cu ajutorul lui s-au strâns 83.935$ în total. Suma inițială s-a strâns în 2 ore.

Ăsta e doar un exemplu. Dacă citiți comentariile și nu vă veți uita doar la poze veți găsi multe alte „minuni”.

De altfel Humans of New York e unul din puținele motive pentru care nu mi-am șters contul de facebook.

 

Lumea mare prin ochii mici

Filed under: Proud Mother — sotiesimama @ 2:13 pm
Tags: ,

Probabil mai am 5 min și va suna alarma de „m-am trezit și mi-e foame!” dar am să încerc să resuscitez un blog pe jumătate mort.
Observ și eu, cum au observat și alții, că pe mai toate blogurile de parenting se discută numai treburi serioase. Ce mai citim, ce mai aplicăm, sau cum ne perfecționăm în materie de crescut copii.
Eu n-am nimic de zis în privința asta. Sunt pierdută într-un sistem care m-a contrazis (când credeam că de 5 ani fac bine ce fac), care mă bombardează cu informații și dezinformații și mi-e greu să rămân în picioare. Așa că tac și ascult, că de citit nu mai citesc ( pe tema asta) de mult. Așa că nu vă așteptați de la blogul meu decât la postări superficiale. Crâmpeie de viață așa cum o ducem noi.
Și mi-am amintit zilele astea ceva simpatic, despre cum percep copiii lumea oamenilor mari.

Am fost cu Balaurul în State ( da, alea Unite ale Americii) și a ajuns micul de el, mic și convalescent în NYC.
În prima zi și prima seară a văzut Times Square și, mamă, ce l-au lăsat cu gura căscată reclamele URIAȘE la M&M, double-decker-ele URIAȘE și acoperite în întregime cu reclame ori la Ștrumfii 2 ori la Despicable Me 2 și nu în ultimul rând celebrul Toyz”R”Us.

La un moment dat, după vreo 2 ore, și-a dat seama că intraserăm în magazin noaptea și acuma afară părea zi. Așa i-am explicat despre luminile reclamelor și de ce i se mai zice orașului New York „the city that never sleeps” și i s-a părut GE-NI-AL! „Adică nu tre să mă mai culc în noaptea asta?” Dă-i cu alte explicații…
A doua zi, o zi superbă, parcuri, magazine, zgârie nori. Zgârie nori? Așa, și ce? Statuia Libertății? Așa, și ce? A jucat „rock – paper – scissors” trecând pe lângă ea la dus. La întors a mârâit un pic la ea de la distanță pentru că era F R Â N T!

A mâncat la McDonald’s. Probabil asta încă își amintește că a primit Ștrumf și porția de cartofi era minusculă dar a primit în plus felii de mere ștrumfești…

Și nu pentru că era la modă, ci pentru că era strict necesar ca să facă față cumpăraserăm un căruț, cu 15$, care acasă aveam să-l folosim la Tapesă. Frânt cum era a adormit în căruțul prea mic pentru el ( sau el prea mare pentru căruț) cu o pernuță la cap că depășea spătarul, învelit cu „Thneed”-ul lui pe care îl iubește ( o eșarfă de-a mea H&M), cu ochelari de soare și pălăria pe ochi… și gura căscată.

Și a dormit așa, păi a dormit așa, vreo 4 (patru) ore și ceva… Timp în care noi ne-am plimbat pe „pier 17” către „ground 0” pe jos, am intrat în restaurant să mănânce grupul ( muzică, vorbă, tacâmuri clinc-clanc…) și el tot a dormit buștean, pe onoarea mea. Când am trecut de orice ar mai fi putut fi interesant s-a trezit și el. S-a trezit și cu o voce cârpită de somn, pe un ton ușor deranjat a zis:

„Vai, Doamne, cât am mai mers prin „niuiorcu” ăsta!”

Deci, vă dați seama? A dormit 4 ore superbe în care noi am văzut o grămadă de locuri ( dar prea puține totodată) și lui i s-a părut PRIN SOMN că a mers prea mult.

Iar despre percepția Tapesei ea spune despre bicul ei, care are către 1,90m și 120 de kg că „mic, mic și dăguț”. Și pentru că va face 2 ani luna asta am întrebat-o ce tort vrea, cum vrea să fie. Mi-a spus că vrea să fie… „MIC!” Și după mai multe insistențe, explicații și întrebări am mai stors un „ROZ!” Deci mic și roz va fi! :)

Și tot ca o curiozitate, Tapesa în loc să intre în etapa „de ce?” a intrat în etapa „ce înseamnă?” și „ce scrie?” :)).

Un exemplu. Când ea încă nu era eu și Balaurul ne jucam des de-a Micile Genii eu fiind Rachetă și el Leo sau Quincy. Când era agățat de spatele meu spunea „TAP, TAP, TAP… TAPATAPTAP” iar eu mergeam după ritmul „bătut” de el. De unde s-a împământenit expresia „ia-mă tap-tap”. Când Tapesa era mică, micuță și „dăguță” l-a tot auzit așa. Și imediat ce și-a dat drumul la mers și la vorbă mi-a zis să o iau „TAPE”. Mult timp am crezut că atât a putut ea să zică din cuvântul „brațe”. Recent i-am spus să nu mai zică „tape” și să zică „în brațe”. S-a uitat la mine cu fața de mâță și m-a întrebat: „Ce înseamnă în brațe?”. Cum răspunzi la întrebarea „ce înseamnă în brațe”? Aaaaa, știu…

– În brațe înseamnă „tape”! :)

Și a fost exact ce a vrut să audă.

Balaurul în NY